Inteligența artificială este prezentă în aproape toate conversațiile despre viitorul muncii. Totuși, între interesul pentru AI și integrarea sa reală în organizații există încă un decalaj semnificativ.

Acesta a fost unul dintre subiectele abordate de Raluca Dumitra, Head of Marketing eJobs România, în cadrul conferinței „Piața muncii în fața revoluției AI”, editiția a II-a, organizată de Antena Academy și Antena Group și powered by eJobs. Pornind de la date și cercetări realizate în piață, prezentarea a analizat modul în care companiile și angajații se raportează la inteligența artificială, dar și provocările care încetinesc adoptarea acesteia la scară largă.

De la buzzword la realitate

Deși AI-ul este unul dintre cele mai discutate subiecte ale ultimilor ani, integrarea lui în procesele organizaționale este încă limitată.

Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, doar 5,2% dintre organizațiile analizate au integrat strategic AI-ul în majoritatea departamentelor. În același timp, aproape jumătate dintre respondenți declară că folosesc AI doar sporadic și la nivel individual.

Cu alte cuvinte, multe companii experimentează, însă puține au reușit să transforme inteligența artificială într-un avantaj operațional real.

Ce împiedică adoptarea AI-ului în organizații

Una dintre cele mai importante concluzii ale prezentării a fost că barierele nu sunt exclusiv tehnologice.

Printre principalele obstacole identificate se numără:

preocupările legate de securitatea și confidențialitatea datelor
lipsa competențelor digitale în rândul angajaților
costurile de implementare
rezistența la schimbare din interiorul organizațiilor
lipsa unei viziuni clare din partea managementului

Aceste provocări arată că succesul implementării AI depinde nu doar de tehnologie, ci și de cultura organizațională și de pregătirea oamenilor.

De la entuziasm la integrare reală

Poate cel mai surprinzător lucru prezentat de Raluca Dumitra este diferența dintre interesul pentru AI și integrarea sa reală în companii.

Doar 5,2% dintre organizații spun că au integrat AI-ul strategic în majoritatea departamentelor. În schimb, 47,4% îl folosesc doar sporadic, la nivel individual, iar 12,9% sunt încă în faza de explorare și documentare. Mai mult, 12,1% declară că nu folosesc AI și nici nu au planuri în acest sens.

Practic, deși AI-ul este prezent în aproape orice conversație despre viitorul muncii, implementarea sa reală rămâne limitată.

România pornește cu un decalaj important

Un alt aspect discutat în cadrul conferinței a fost poziția României în raport cu alte țări europene.

Datele prezentate arată că România se află la coada clasamentului european privind utilizarea instrumentelor AI, cu un nivel de adopție de aproximativ 18%, semnificativ sub țări precum Norvegia (56%), Estonia (47%) sau Finlanda (46%).

Acest lucru arată că provocarea nu este doar adoptarea tehnologiei, ci și dezvoltarea competențelor necesare pentru a o folosi eficient.

Companiile nu vor angaja mai puțini oameni. Vor căuta alte competențe

Una dintre cele mai importante concluzii ale prezentării a fost legată de recrutare.

Cum va influența AI-ul nevoia de recrutare în următorii doi ani:

48,8% dintre companii spun că vor angaja același volum de oameni, dar cu alte competențe
34,1% cred că AI-ul nu va influența numărul de angajați
doar 15,9% estimează că vor angaja mai puțin deoarece AI-ul va prelua o parte din activitate

Mesajul este clar: discuția nu mai este despre dispariția oamenilor din organizații, ci despre transformarea competențelor de care aceștia au nevoie.

AI-ul începe să conteze și la angajare

Prezentarea a evidențiat și un fenomen care începe să apară în recrutare.

Pentru 23% dintre angajatori, capacitatea de a utiliza instrumente AI poate deveni un avantaj competitiv major sau chiar un criteriu eliminatoriu în procesul de selecție. Alți 34% o consideră deja un avantaj important, chiar dacă nu este încă obligatoriu.

Cu alte cuvinte, competențele AI încep să fie privite similar cu alte competențe digitale esențiale.

Problema nu este tehnologia. Problema sunt competențele

Unul dintre cele mai relevante rezultate prezentate de Raluca Dumitra a fost legat de nivelul actual al competențelor din organizații.

42,6% dintre companii evaluează abilitatea angajaților de a genera prompturi utile ca fiind „slabă” sau „inexistentă”.

În același timp, 25,3% dintre organizații identifică lipsa competențelor digitale ca principal obstacol în adoptarea AI-ului. Acest lucru sugerează că investiția în dezvoltarea competențelor devine la fel de importantă ca investiția în tehnologie.

O contradicție care ar trebui să dea de gândit

Poate cea mai interesantă statistică din prezentare este aceasta:

19,5% dintre companii spun că nu vor investi în traininguri AI în următorul an și consideră că angajații trebuie să se descurce pe cont propriu. În același timp, 50% dintre respondenți pun sub semnul întrebării această abordare.

Într-un context în care organizațiile cer competențe noi, întrebarea devine firească: cine este responsabil pentru dezvoltarea acestora?

Căutarea unui job începe să se schimbe

Prezentarea a arătat că și comportamentul candidaților evoluează.

89,2% folosesc platformele de recrutare
49% se bazează pe recomandări din cercul apropiat
40,1% verifică oportunități prin social media
31,2% caută pe Google
doar 19,8% folosesc instrumente AI precum ChatGPT, Claude sau Perplexity pentru identificarea oportunităților profesionale

O concluzie care a revenit pe tot parcursul conferinței

Poate cea mai importantă idee desprinsă din prezentarea Ralucăi Dumitra este că discuția despre AI nu mai este una despre viitor.

Inteligența artificială este deja prezentă în organizații, însă diferența reală va fi făcută de modul în care companiile își pregătesc oamenii pentru această transformare.

Tehnologia evoluează rapid. Competențele, cultura organizațională și capacitatea de adaptare rămân însă elementele care vor determina succesul pe termen lung.